Carusel

Nu stiu cum sa incep sa va descriu o poveste,mai degraba un basm

Despre viata ce ne ameteste si ne invarte ironic intr-un cerc de sarcasm

Ne pierdem printre lumini,ne lovim de artificii si ne pierdem in multime

Uitam sa respiram aerul rece al realitatii cand urcam prea repede spre inaltime.

Tine-ma in bratze,asa cum mi-ai promis,sa nu-mi dai drumu`niciodata

Nu ma lasa pierduta in culori,printre clowni,nu acum,poate altadata

Noi coboram si urcam,lasam viatza sa ne surpinda mereu

Supravietuim printre imagini de sticla ce se sparg intr-un cliseu.

Mi se pare mie sau mergem prea repede?si cand se opreste cum facem sa continue?

Nu am timp sa regret,sa dau inapoi,ai uitat sa-mi arati unde e maneta

Cu viteza luminii ne deplasam catre obscur,tu ma faci sa-mi pierd vederea

Parca am trece printr-un tunel,nu te mai vad,lasa-ma sa-mi aprind bricheta

Mergem prea repede ca sa-ti mai aud cuvintele care-mi sting tacerea.

Nu avem voie sa purtam masti chiar si asa nu te mai recunosc

Traim din jocuri,tu ma provoci sa te urasc,sa te iubesc,

Eu te provoc ca pentru prima oara sa-mi dai un motiv sa zambesc,

Cum era inainte totul,mult mai ushor,acum sa indraznesc sa visez,nu-mi mai amintesc

Nu te mai obosi sa ajungi in visele mele,ele nu pot exista,sunt spulberate de acest Carusel Rusesc.

Pe parcursu`calatoriei ai fost mereu langa mine,acum stai in fatza mea

Si zambesti,constient ca nu vei putea niciodata sa-ti gasesti fericirea

Opreste-te sa mai arunci cu sageti,intr-o persoana care nu-ti mai e demult tinta.

Eu am crescut tu continui sa crezi ca suntem intr-un spectacol

Indiferent iti pui scara deasupra oricarui obstacol.

Sar din acest Carusel,vreau sa simt din nou cum e sa fii cu picioarele pe pamant

Sa traiesc ceva real nu visele nevinovate ale unui copil amuzant

Si in final,da,ma amuza prostia ta

Am plecat sper ca ma vei putea ierta...